Un Primar cat 10 final a

Liviu Brînzan – un primar cât zece.

Există oriunde un orgoliu local, iar aici la Curtici acesta este mai mare decât în alte părţi. În limbajul locului sunteţi o „vinitură“. Ce mai vrea şi ăsta?
– E simplu. Ăsta, eu, adică Liviu Brînzan şi nu altul vreau să fiu primar.
Ca să fiu scurt, trei atribute sunt de bază şi mă caracterizează : ordine, disciplină şi curăţenie. Am ajuns la Curtici în 1999, când am cumpărat depozitul de la barieră. Am venit ca să rămân, nu ca să plec. Am început să fac afaceri. Recunosc că mi-a mers bine, dar am şi dat comunităţii înapoi. Mulţi bani. În 2002, fostul primar Don m-a rugat să ajut echipa de fotbal şi am sărit cu plăcere. La început cu 500 de lei lunar, apoi din ce în ce mai mult. Cred că am ajuns principalul susţinător al al echipei. Dar am făcut-o pentru oameni, pentru oraş. Şi ce e mai important, am făcut-o cu plăcere şi din suflet. Atunci am şi obţinut cea mai  mare performanţă  din istoria clubului. Pe bani privaţi, adică ai mei. După doi ani, noul primar atunci A. Aniţei, mi-a spus că se va ocupa Primăria de echipă. Şi s-a… văzut. Acum, pe bani publici, adică din banii cetăţenilor echipa este într-un anonimat care nu ne face cinste. În zece ani s-au cheltuit peste un milion de dolari. Şi ca să fie clar, citez exact din presa locală: „În perioada 2007-2012, inculpatul, în calitate de primar şi ordonator de credite al Oraşului Curtici şi al Casei de Cultură Curtici, a atribuit în mod direct şi a semnat contracte publice şi ordine de plată către societăţi comerciale cu care s-a aflat anterior în relaţii comerciale sau a beneficiat de foloase din partea acestora”. Prejudiciul este de peste un milion de euro. Din banii curticenilor. Iar asta o spun nu eu, ci au stabilit-o  procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara.
– Ce vă mai recomandă?
–  Cum spuneam, eu sunt un om ambiţios care pas cu pas face ceva. Ceva care să dureze. Pentru că vreau să las ceva în urma mea. Am concesionat ştrandul apoi. Am creat locuri de muncă, am plătit redevenţe de 60.000 de lei pe an. Am plătit taxe impozite salarii. Am creat. În timp ce alţii au demolat. Am dat bani comunităţii în timp ce alţii i-au stricat. I-au risipit precum apa în nisip. Banii oamenilor, banii curticenilor, care lucrează din zi până în noapte. Am făcut un ştrand modern şi civilizat. Iar oamenii cred că au apreciat  confortul, liniştea şi curăţenia. Visul meu era să dezvolt totul. Să fac aici o staţiune cu băi termale.  Era bine pentru toţi.  Acum este mai scump, mai murdar, mai multă gălăgie. E bine? Eu cred că nu. Dar oamenii vor hotărî.
– Dar ați plecat totuși de la ștrand?
– Ca să lămurim lucrurile odată pentru totdeauna: eu am concesionat ștrandul pe 49 de ani. Eu am venit ca să stau, nu să plec. Să fie clar. Am plecat, dar nu de tot,  fiindcă am vrut eu şi nu primarul A. Aniţei.  Am înţeles că oamenii au făcut corvoadă pentru acel ştrand şi  el aparţine curticenilor, care merită preţuri mai mici. Repet, eu nu am făcut absolut nimic ilegal.  Am înţeles această durere a oamenilor şi am vrut s-o alin.  Dovada? Eu am cerut expertiza judiciară pentru evaluarea investiţiei mele. Ştiam că am dreptate şi instanţa mi-a dat dreptate.  O dovadă în plus că nu am jefuit ştrandul. Expertiza am plătit-o din banii mei. A. Aniţei a cerut contraexpertiză. Nu pe banii lui, ci ai curticenilor. A costat 60.000 de lei.  La fel la piaţă. O investiţie de 700.000 de euro. Tot din banii curticenilor. Nefuncţională. Piaţa e mai mereu goală. Spaţiile  sunt prost gândite. La pasajul rutier primăria a mai dat  o căruţă de bani. Şi râde o ţară întreagă de noi. Dacă e bine, să zică oamenii. Eu i-am tratat cu respect, şi am fost scuipat. Am plătit impozite, am ajutat echipa de fotbal şi am primit un şut în dos. Eu cred că am dovedit că sunt un bun cetăţean şi un bun
curticean. În aceşti zece ani şi mai bine am dat peste un milion  de lei bugetului local. Investiţiile mele au rămas aici, în Curtici. Nu le-am luat în spate şi am plecat cu ele.  Şi ştiu că oamenii în sinea lor îmi dau dreptate. Pentru că, chiar dacă sunt oameni orgolioşi, sunt şi oameni drepţi. Şi judecă sănătos.
– Ce veţi face concret?
– Ce au stricat aceste administraţii incompetente şi corupte, voi repara eu. Am dovedit pe banii mei că am făcut performanţă. Am fost administrator, dar şi conducător. Şi amândouă la un loc. Niciunul dintre contracandidaţii mei nu are în spate altceva decât vorbe. Eu am fapte. Eu am avut 700 de familii care intrau la ştrand în fiecare duminică şi ieşeau cu zâmbetul pe buze. Eu ştiu să construiesc. Şi voi construi drumuri bune, spaţii de distracţie pentru tineri, dar care să nu-i deranjeze pe alţii ca acum.
– Ce alte idei mai aveți?
– La acest moment, nu doar la Curtici ci, mai peste tot omul vine la primărie cu o problemă și pleacă cu încă trei nerezolvate. Eu vreau să eficientizez munca în Primărie. Se cheltuie  foarte mulţi bani cu unele salarii.  Nu vreau să dau afară pe  nimeni, dar munca fiecăruia va fi foarte clar analizată și eficientizată. Vreau ca omul să intre în primărie, unde va găsi un birou unic. În care va intra şi va ieşi, în aceeași zi cu problema rezolvată . Nu să plece cu încă câteva de care nu știa. Vreau ca oraşul Curtici să fie unul european, din toate punctele de vedere.
-De ce să vă voteze oamenii?
– Pentru că am făcut, pot, ştiu şi fac. Sunt un om de nota zece. Am dovedit-o. Iar oamenii să se uite la poziţia zece de pe buletinul de vot.  Şi să pună ştampila cu toată încrederea. Pentru mine, formula „Nu se poate“, nu are nici un viitor. Eu ca primar, împreună cu oamenii voi realiza proiectul Băile Curtici. Visul  va deveni realitate. O realitate care va transforma
Curticiul într-un oraş al succesului.  Dar pentru asta, Liviu Brînzan trebuie să fie primar. Şi va fi. Un primar de nota zece, care va face treabă cât zece.

Candidat independent Liviu Brînzan -cod unic de identificare AEP 24161316

Sursa: http://glsa.ro/arad/238711-liviu-brinzan-un-primar-cat-zece-2.html